SPRING
Spring is coming!
sun rises,
on the branches of tree,
birds wandering you can see.
FOR YOU SPRING
Buzzing living in apricot. really
Singing flowers in the sun?
As the branches full flower.
Do not know: are flowers or bees?
And for whom?
Prin poziționarea centrală a elementelor , am dorit să acumulez întreaga energie într-un nucleu, pentru a creea încărcătura necesară transmiterii mesajului într-o notă cât mai obiectivă. Un al lucru important este, deci, să situezi obiectul a cărui valoare emotivă trebuie să fie considerată ca nulă și să-i reperezi coordonatele.Este ceea ce au făcut primii cubiști, care nu s-au mulțumit să descompună aspectele exterioare urmând momentele timpului.
Un lucru important pe care am vrut să îl surprind în această lucrare este importanța albului în care este scăldat nucleul central. Prin acest mod de expresie am încercat să aduc în prim-plan noțiunea de simbol.
În aranjarea unei compoziții pentru a reda noțiunea de simbol, un mod de abordare este plasarea elementului cu cel mai mare grad de importanță în zona centrală restul lucrării ramânând scăldat în alb, în cazul acesta albul fundalului conteaza mai mult decât zonele de culoare iîchisă. Se pare că pictura contemporană este foarte tentată de acest mod de expresie (care nu este chiar un mod de expresie, ci refuzul expresiei). Fără îndoială că ea căuta mai mult simbolul decât figurația. Brutalitatea culorilor, violenţa trăsăturilor pot inșela: în realitate sunt doar mijloacele abordate de un anumit gen de artiști cu un mod de a vedea lucrurile mai agresiv. La polul opus în schimb, găsim acest mod mai liniștit cu alburi de un grad al purității ridicat,ce ne trimite parcă în sfera poeticului.
Nucleul central al lucrări la prima vedere este o aglomerație de elemente care nu poate fi înțeles din prima. În legătură cu această aglomerație centrală (amalgam de informație din “jurnalul” meu) am descoperit un citat foarte interesant al lui Picasso, care reflectă mesajul pe care am dorit și eu să îl transmit în lucrare:
“Toată lumea vrea să înteleagă arta. De ce nu încercăm să înțelegem cântecul păsărilor? De ce iubim o noapte, o floare, tot ce înconjoară omul, fără să căutăm să le înțelegem? în timp ce arta vrem s-o înțelegem. Să se înţeleagă mai ales că artistul muncește din necesitate; ca și el este un element infim al lumii, căruia n-ar trebui să i se dea mai multă importanță decat atâtor lucruri ale naturii care ne vrajesc, dar pe care nu ni le explicăm. ….Un tablou îmi vine de departe … Cum se poate pătrunde în visele, în instinctele, în dorințele, în gândurile mele, cărora le-ar trebui mult timp să se formeze și să se manifeste, în ciuda voinţei mele? Fiind întrebat „ce trebuia să gândească despre aceasta, ce trebuia să gândească despre aceea”, el răspundea că nu stie nimic, că stie doar ceea ce îi vine în minte și că nu poate face nimic împotriva acestui lucru. Proust de asemenea a scris ca funcția artistului nu este să gândească, ci să dea de gândit…
Începuturile omenirii, cele care au creat imagini pe care le putem vedea și astăzi, au avut o deschidere totală față de erotism și rolul său în viața omului, considerând erotismul singurul antidot împotriva fricii omului în fața morții. Eros, zeul dragostei era considerat elementul vital al vieții. Artistul căutător al eternei frumuseți, cautător de simboluri și mesaje, a fost cu sigurață atras de această temă, chiar și în perioadele din istoria umanității când normele sociale, morale sau religioase interziceau acest subiect. Arta Egiptului și cea a Asiei au acceptat și celebrat Erosul ca pe elementul cel mai important al existenței omenești și în mod special al creației. Subiectul erotismului in arta este abordat inca din epoca de piatra, descoperind in grote imagini feminine intruchipand zeita fertilitatii. Arta erotica si-a facut simtita prezenta mai ales in antichitate, epoca in care s-au dezvoltat cultura, arta, religia si mariile civilizatii, aceasta tema fiind cautata si transpusa pe diferite suporturi de la panza si gravura pana in zilele noastre transpusa in tehnici moderne: arta digitala.Numerosi artisti plastici, filozofii, scriitori, muzicieni au fost inspirati de formele feminine si de zona erotica, acest subiect discutat, controversat, judecat, dar pentru unii lasciv si pornografic.